colică
română
Etimologie
Din franceză colique < latină colica.
Pronunție
- AFI: /'ko.li.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului colică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | colică | colici |
| Articulat | colica | colicile |
| Genitiv-Dativ | colicii | colicilor |
| Vocativ | colică | colicilor |
- durere abdominală intensă care survine în criză.
- Colică nefritică.
- Colică biliară.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.