uituceală

română

Etimologie

Din uituc + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /uj.tu'ʧe̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
uituceală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ uituceală uituceli
Articulat uituceala uitucelile
Genitiv-Dativ uitucelii uitucelilor
Vocativ uituceală uitucelilor
  1. faptul de a uita; lipsă de memorie sau de atenție, nebăgare de seamă; (p.ext.) distracție, zăpăceală.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.