uituc

română

Etimologie

Din a uita + sufixul -uc.

Pronunție

  • AFI: /ujˈtuk/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
uituc
Singular Plural
Masculin uituc uituci
Feminin uitucă uituce
Neutru uituc uituce
  1. (adesea substantivat) care uită ușor, care are memorie slabă, uitător; (p.ext.) distrat, zăpăcit.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.