tuse

română

Etimologie

Din latină tussis.

Pronunție

  • AFI: /'tu.se/


Substantiv


Declinarea substantivului
tuse
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tuse invariabil
Articulat tusea invariabil
Genitiv-Dativ tusei invariabil
Vocativ tuse invariabil
  1. act reflex format dintr-o inspirație scurtă urmată de o expirație bruscă și zgomotoasă, de intensitate și frecvență variabile (însoțită de expectorații), cauzat de îmbolnăvirea aparatului respirator, de alunecarea în trahee a unor corpuri străine etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.