expirație

română

Etimologie

Din franceză expiration < latină expiratio.

Pronunție

  • AFI: /eks.pi'ra.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
expirație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ expirație expirații
Articulat expirația expirațiile
Genitiv-Dativ expirației expirațiilor
Vocativ expirație expirațiilor
  1. act fiziologic prin care se elimină din plămâni aerul inspirat; expirare.


Traduceri

Anagrame

  • expiratei

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.