urmat

română

Etimologie

Din verbul a urma.

Pronunție

  • AFI: /urˈmat/


Substantiv


Declinarea substantivului
urmat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ urmat urmaturi
Articulat urmatul urmaturile
Genitiv-Dativ urmatului urmaturilor
Vocativ ' '
  1. (înv.) consecință.

Cuvinte apropiate


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
urmat
Singular Plural
Masculin urmat urmați
Feminin urmată urmate
Neutru urmat urmate
  1. care s-a întâmplat.
  2. secundat.
  3. urmărit.
  4. succedat.


Traduceri

Etimologie

Din urma.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru urma.

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.