tunar

română

Etimologie

Din tun + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /tu'nar/


Substantiv


Declinarea substantivului
tunar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tunar tunari
Articulat tunarul tunarii
Genitiv-Dativ tunarului tunarilor
Vocativ tunarule tunarilor
  1. militar care servește într-o unitate de artilerie; servant al unui tun; artilerist.
  2. (fig.) epitet dat unui sportiv care are un șut foarte puternic (și marchează multe goluri).


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.