tremur

română

Etimologie

Din a tremura (derivat regresiv).

Pronunție

  • AFI: /'tre.mur/


Substantiv


Declinarea substantivului
tremur
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tremur tremure
Articulat tremurul tremurele
Genitiv-Dativ tremurului tremurelor
Vocativ tremurule tremurelor
  1. mișcare involuntară, rapidă a corpului sau a unei părți a corpului, provocată de frig, de frică, de o boală etc., tremurătură, tremurat, tremurici.
  2. mișcare, clătinare, zguduitură ușoară și repetată a unei plante, a unui lucru.
  3. vibrație a glasului, provocată de o emoție (puternică); vibrație a sunetelor executate cu un instrument muzical.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.