tragen

Vezi și : Tragen

germană

(Deutsch)

Etimologie

Din engleza medie de sus tragen, care provine din germana veche de sus tragan < proto-germanică *draganą („a trage”).

Înrudit cu neerlandeză dragen, engleză draw, drag, daneză drage și suedeză dra.

Pronunție

  • AFI: /'tʀaːɡn̩/, /ˈtʁaːɡŋ̩/
  •  audiofișier
  •  audiofișier


Verb


Conjugarea verbului
tragen
Infinitiv tragen
Indicativ prezent
pers. 2 sg., 3 sg.		 trägst
trägt
Indicativ imperfect trug
Participiu perfect getragen
Verb auxiliar haben
  1. a lua, a căra, a trage
    Er trug schwer an dieser Last.
  2. a ține
  3. (despre îmbrăcăminte) a purta
    Sie trägt ein schwarzes Kleid.
  4. (agric.) a produce (o recoltă), a da o recoltă
  5. a suporta, a menține, a sprijini
  6. (agric.) a recolta, a culege

sich tragen

  1. (fin.) a se plăti

Sinonime

  • 1: (fam.) schleppen, schwanzen
  • 3: anhaben

Cuvinte derivate

  • abtragen
  • antragen
  • austragen
  • beitragen
  • betragen
  • eintragen
  • ertragen
  • mittragen
  • nachtragen
  • tragbar
  • Trage
  • träge
  • Träger
  • übertragen
  • vertragen
  • vortragen
  • wegtragen

Cuvinte apropiate

  • Tracht
  • Trage
  • Träger
  • Vertrag

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.