recolta
română
Etimologie
Din franceză récolter.
Pronunție
- AFI: /re.kol'ta/
Verb
| Conjugarea verbului recolta | |
| Infinitiv | a recolta |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
recoltez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să recolteze |
| Participiu | recoltat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a strânge, a aduna, a culege recolta.
- (v.tranz.) (fig.) a culege roadele, a se bucura de un lucru realizat.
- (v.tranz.) (med.) a lua sânge, spută, urină etc. de la oameni sau de la animale, pentru a le supune unor examene de laborator.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.