urină

română

Etimologie

Din franceză urine < latină urina.

Pronunție

  • AFI: /u'ri.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
urină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ urină urine
Articulat urina urinele
Genitiv-Dativ urinei urinelor
Vocativ urină urinelor
  1. lichid secretat de rinichi, depozitat în vezica urinară și eliminat din organism prin uretru.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.