tocmeală

română

Etimologie

Din a tocmi + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /tok'me̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
tocmeală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tocmeală tocmeli
Articulat tocmeala tocmelile
Genitiv-Dativ tocmelii tocmelilor
Vocativ tocmeală tocmelilor
  1. discuție, tratative purtate pentru stabilirea prețului unei mărfi; târguială.
  2. învoială, acord, convenție.
  3. condiție.
  4. (înv.) organizare, rânduială, orânduire.

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.