timp simplu

română

Etimologie

Din timp + simplu.

Pronunție

  • AFI: /timp 'sim.plu/


Cuvânt compus

timp simplu

  1. (gram.) timp verbal care se conjugă fără ajutorul verbelor auxiliare.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.