tenace
română
Etimologie
Din franceză tenace < latină tenax, tenacis.
Pronunție
- AFI: /te'na.ʧe/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului tenace | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | tenace | tenaci |
| Feminin | tenace | tenace |
| Neutru | tenace | tenace |
- stăruitor, perseverent; persistent, dârz.
- (despre corpuri dure) care prezintă tenacitate, care este dur; rezistent, tare.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.