tè

Vezi și : te, te-, Te, tè, tê, tẽ, tě, tẻ, tế, tề, tễ, tệ, te’, ’te, tɛ́

italiană

(italiano)

Variante

  • (rar) thè

Etimologie

Din franceză thé < chineză 茶 (tê).

Pronunție

  • AFI: /te/


Substantiv

tè m., invariabil

  1. (bot.) ceai
  2. ceai

Cuvinte derivate

  • teicoltore
  • teicoltura
  • teiera
  • teina

Cuvinte compuse

  • tè verde

Referințe




occitană

(occitan)

Etimologie

Inevitabil din chineză 茶 (tê), probabil prin franceză thé.

Pronunție

  • AFI: /'tɛ/


Substantiv

tè m., invariabil

  1. (bot.) ceai
  2. ceai

Referințe




retoromană

(rumantsch)

Variante

  • (reg., dialectele grischun, sutsilvan și surmiran) té
  • (reg., dialectul sursilvan) te

Etimologie

Inevitabil din chineză 茶 (tê), probabil prin franceză thé.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

tè m., invariabil

  1. (dialectele puter și vallader) (bot.) ceai
  2. (dialectele puter și vallader) ceai

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.