târâtură

română

Etimologie

Din a târî + sufixul -tură.

Pronunție

  • AFI: /tɨ.rɨ'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
târâtură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ târâtură târâturi
Articulat târâtura târâturile
Genitiv-Dativ târâturii târâturilor
Vocativ târâtură târâturilor
  1. om de nimic, fără caracter; femeie de moravuri ușoare, târfă.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.