moravuri

română

Etimologie

Din năravuri (refăcut după latină mos, moris).

Pronunție

  • AFI: /mo'ra.vurʲ/


Substantiv


Declinarea substantivului
invariabil
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ invariabil moravuri
Articulat invariabil moravurile
Genitiv-Dativ invariabil moravurilor
Vocativ invariabil moravurilor
  1. totalitatea obiceiurilor și deprinderilor unui popor, ale unui grup social sau ale unei persoane; conduită morală, moralitate.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.