subtangentă

română

Etimologie

Din sub- + tangentă (după franceză sous-tangente).

Pronunție

  • AFI: /sub.tan'ʤen.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
subtangentă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ subtangentă subtangente
Articulat subtangenta subtangentele
Genitiv-Dativ subtangentei subtangentelor
Vocativ subtangentă subtangentelor
  1. (mat.) segment determinat de proiecția ortogonală pe axa absciselor a unui punct de pe o curbă plană și intersecția tangentei la curbă în acel punct cu axa absciselor.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.