studeniță
română
Etimologie
Din bulgară студeницa (studenica) < inevitabil din slavă (veche) studenĭ („frig”). Confer sârbocroată studenica.
Pronunție
- AFI: /stu.de'ni.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului studeniță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | studeniță | studenițe |
| Articulat | studenița | studenițele |
| Genitiv-Dativ | studeniței | studenițelor |
| Vocativ | studeniță | studenițelor |
- (bot.) (Arenaria serpyllifolia) plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu frunze păroase, cu flori albe, cu fructul o capsulă.
- (bot.) (Scleranthus uncinatus) plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ, cu frunze liniare și flori verzui.
Sinonime
- 1: (bot.) (reg.) năsiparniță, (prin Transilv.) arinariță
Vezi și
Traduceri
plantă; floare (Arenaria serpyllifolia)
|
plantă; floare (Scleranthus uncinatus)
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.