scorbut
română
Etimologie
Din latină scorbutus.
Pronunție
- AFI: /skor'but/
Substantiv
| Declinarea substantivului scorbut | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | scorbut | scorbuturi |
| Articulat | scorbutul | scorbuturile |
| Genitiv-Dativ | scorbutului | scorbuturilor |
| Vocativ | ' | ' |
- boală cauzată de lipsa vitaminei c, care se manifestă prin anemie, sângerarea gingiilor și căderea dinților.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.