străjer

română

Variante

Etimologie

Din strajă + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /strə'ʒer/


Substantiv


Declinarea substantivului
străjer
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ străjer străjeri
Articulat străjerul străjerii
Genitiv-Dativ străjerului străjerilor
Vocativ străjerule străjerilor
  1. persoană care avea obligația să păzească granițele (muntoase), în schimbul unor avantaje fiscale.
  2. (p.gener.) (înv. și pop.) paznic, strajă.
  3. tânăr care aparținea străjeriei.
  4. construcție formată dintr-un grup de stâlpi de lemn, montată lângă piciorul unui pod de lemn, pentru a-l apăra de loviturile plutelor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.