stânjen

română

Variante

Etimologie

Din bulgară стъ(н)жeн (stă(n)žen) < inevitabil din slavă (veche) sęžĭnĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Tiktin), probabil contaminat cu sŭtęženŭ („întins”).

Pronunție

  • AFI: /'stɨn.ʒen/


Substantiv


Declinarea substantivului
stânjen
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stânjen stânjeni
Articulat stânjenul stânjenii
Genitiv-Dativ stânjenului stânjenilor
Vocativ stânjenule stânjenilor
  1. (metro.) unitate de măsură pentru lungime, folosită înaintea introducerii sistemului metric, care a variat, după epocă și regiune, de la 1,96 m la 2,23 m; lungime sau cantitate de material corespunzătoare acestei unități de măsură.
  2. (metro.) unitate de măsură pentru volumul lemnelor așezate în stivă, egală cu opt steri.
    Un stânjen de lemne.
  3. (bot.) stânjenel.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.