ίρις

Vezi și : ἶρις, Ἶρις

greacă

(Ελληνικά)

Etimologie

Din greacă antică ἶρις (îris, „curcubeu”).

Pronunție

  • AFI: /ˈi.ɾis/


Substantiv

ίρις (íris)

Declinarea substantivului
ίρις
f. Singular Plural
Nominativ ίρις ίριδες
Genitiv ίριδας ίριδων
Acuzativ ίρις ίριδες
Vocativ ίρις ίριδες
  1. (bot.) stânjenel, iris
  2. (anat.) iris

Sinonime

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.