stângăcie

română

Etimologie

Din stângaci + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /stɨn.gə'ʧi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
stângăcie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stângăcie stângăcii
Articulat stângăcia stângăciile
Genitiv-Dativ stângăciei stângăciilor
Vocativ stângăcie stângăciilor
  1. lipsă de îndemânare, de ușurință în mișcări, în exprimare, în comportare etc.
  2. faptă, purtare neîndemânatică.

Locuțiuni


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.