spiriduș

română

Variante

Etimologie

Din latină spiritus.

Pronunție

  • AFI: /spi.ri'duʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
spiriduș
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ spiriduș spiriduși
Articulat spiridușul spiridușii
Genitiv-Dativ spiridușului spiridușilor
Vocativ ' '
  1. (în basme și în superstiții) drac mic (vioi și poznaș) care se întrupează în diferite vietăți și slujește pe vrăjitori și pe diavoli.
  2. (fig.) copil zburdalnic, vioi, neastâmpărat.

Cuvinte apropiate

Expresii

  • Cu spiriduși = hazliu


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.