seducție

română

Etimologie

Din franceză séduction < latină seductio, seductionis.

Pronunție

  • AFI: /se'duk.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
seducție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ seducție seducții
Articulat seducția seducțiile
Genitiv-Dativ seducției seducțiilor
Vocativ seducție seducțiilor
  1. faptul de a seduce; atracție deosebită exercitată asupra cuiva; captivare.
  2. corupție.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.