corupție

română

Variante

Etimologie

Din franceză coruption < latină coruptio, coruptionis.

Pronunție

  • AFI: /ko'rup.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
corupție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ corupție corupții
Articulat corupția corupțiile
Genitiv-Dativ corupției corupțiilor
Vocativ corupție corupțiilor
  1. stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie.
  2. desfrânare, depravare.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.