seamăn
română
Variante
Etimologie
Din a semăna (derivat regresiv).
Pronunție
- AFI: /ˈse̯a.mən/
Substantiv
| Declinarea substantivului seamăn | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | seamăn | semeni |
| Articulat | seamănul | semenii |
| Genitiv-Dativ | seamănului | semenilor |
| Vocativ | seamănule | semenilor |
Locuțiuni
- (loc.adj. și adv.) Fără (de) seamăn = fără asemănare, extraordinar.
Expresii
- A nu (mai) avea seamăn (pe lume) = a fi unic, a nu avea pereche, asemănare
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din semăna.
Verb
- (considerat eronat) forma de persoana a I-a singular la prezent pentru semăna.
- (considerat eronat) forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru semăna.
Sinonime
- 1-2: semăn
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.