asemănare
română
Etimologie
Din a asemăna.
Pronunție
- AFI: /a.se.mə'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului asemănare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | asemănare | asemănări |
| Articulat | asemănarea | asemănările |
| Genitiv-Dativ | asemănării | asemănărilor |
| Vocativ | asemănare | asemănărilor |
- faptul de a (se) asemăna; analogie, similitudine.
- (mat.) corespondență între punctele a două figuri în care raportul lungimilor segmentelor omoloage este constant.
Locuțiuni
- (loc.adv.) după chipul și asemănarea cuiva = întocmai, leit, la fel (cu cineva sau cu ceva).
- (loc.adv. și adj.) fără asemănare = extraordinar, incomparabil.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.