scursură
română
Etimologie
Din a scurge + sufixul -ură.
Pronunție
- AFI: /skur'su.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului scursură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | scursură | scursuri |
| Articulat | scursura | scursurile |
| Genitiv-Dativ | scursurii | scursurilor |
| Vocativ | scursură | scursurilor |
- apă sau alt lichid (murdar) care se scurge dintr-un loc.
- loc pe unde își face drum o apă curgătoare; făgaș.
- epitet pentru un om de nimic, decăzut; lepădătură.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.