scopo

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină târzie scopus < greacă antică σκοπός (skopós).

Pronunție

  • AFI: /'skɔpo/


Substantiv

scopo m., scopi pl.

  1. scop, obiectiv, rol, rost, sens, țel, țintă

Sinonime

Etimologie

Din scopare.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru scopare.
    • română: (eu) mătur

Referințe




latină

(Latina)

Etimologie

Din greacă antică σκοπέω (skopeō, "a pândi").

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

scopō (infinitivul prezent scopere)

  1. a căuta, a se uita în, a cerceta

Etimologie

Din scōpae.

Verb

scōpō (infinitivul prezent scōpāre, perfectul activ scōpāvī, supinul scōpātum)

  1. a mătura

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.