rezorcină
română
Etimologie
Din franceză résorcine.
Pronunție
- AFI: /re.zor'ʧi.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului rezorcină | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rezorcină | invariabil |
| Articulat | rezorcina | invariabil |
| Genitiv-Dativ | rezorcinei | invariabil |
| Vocativ | ' | invariabil |
- substanță organică solidă, derivată din benzen, cristalizată, incoloră, cu miros aromatic, solubilă în apă și alcool, cu slabă acțiune reducătoare, folosită ca revelator fotografic, ca materie primă în industria chimică și farmaceutică.
Traduceri
substanță organică
|
|
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.