benzen

română

Etimologie

Din franceză benzène.

Pronunție

  • AFI: /ben'zen/


Substantiv


Declinarea substantivului
benzen
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ benzen benzeni
Articulat benzenul benzenii
Genitiv-Dativ benzenului benzenilor
Vocativ benzenule benzenilor
  1. hidrocarbură lichidă, incoloră, insolubilă în apă, extrasă din gudroanele cărbunilor de pământ sau din petrol, și care se folosește, ca decolorant, ca materie primă la fabricarea unor compuși organici etc.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.