reverberație

română

Etimologie

Din franceză réverbération.

Pronunție

  • AFI: /re.ver.be'ra.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
reverberație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reverberație reverberații
Articulat reverberația reverberațiile
Genitiv-Dativ reverberației reverberațiilor
Vocativ reverberație reverberațiilor
  1. persistență a unui sunet într-o încăpere închisă, datorită reflexiei, după ce izvorul sonor a încetat să mai emită unde.
  2. reflexie a luminii.
  3. reflexie repetată a căldurii pe pereții unui focar sau ai unui cuptor special.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.