remorcă

română

Etimologie

Din franceză remorque.

Pronunție

  • AFI: /reˈmor.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
remorcă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ remorcă remorci
Articulat remorca remorcile
Genitiv-Dativ remorcii remorcilor
Vocativ remorcă remorcilor
  1. vehicul fără autopropulsie, tras de un vehicul motor și destinat transportului de persoane sau de mărfuri.
  2. odgon, cablu cu care se remorchează o navă sau o ambarcație.

Locuțiuni

  • (loc.adj.) La remorcă = remorcat.

Expresii

  • A fi la remorca cuiva (sau a ceva) = a depinde cu totul de cineva (sau de ceva), a fi condus, dominat (de cineva sau de ceva)


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.