refulată

română

Etimologie

Din refulat.

Pronunție

  • AFI: /re.fu'la.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
refulată
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ refulată refulate
Articulat refulata refulatele
Genitiv-Dativ refulatei refulatelor
Vocativ refulato refulatelor
  1. persoană care își refulează dorințele, instinctele, impulsurile etc.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.