reflexivitate

română

Etimologie

Din reflexiv + sufixul -itate. Confer franceză réflexivité.

Pronunție

  • AFI: /re.flek.si.viˈta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
reflexivitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reflexivitate invariabil
Articulat reflexivitatea invariabil
Genitiv-Dativ reflexivității invariabil
Vocativ reflexivitate invariabil
  1. (rar) faptul de a fi reflexiv; predispoziție spre meditație.
  2. proprietate a unei relații logice, matematice etc. de a avea loc întotdeauna între un element și el însuși.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.