rail

Etimologie

Din franceza veche reille, care provine din latină regula („regulă”) < regere („a conduce, a guverna”). Confer și regular.

Pronunție

• AFI: /reɪɫ/
• AFI: /reɪl/

Substantiv

rail, pl. rails

1. (tehn.) bară
2. (ferov.) șină
3. (p.ext.) cale ferată, drum de fier
4. (constr.) gratie
5. (la surfing) parte longitudinală a unui surfboard

Verb

1. a călători pe calea ferată, a transporta pe calea ferată, a expedia pe calea ferată
2. a înconjura cu un gard, a împrejmui cu o balustradă
3. a aranja, a rândui

Anagrame

• aril
• lair
• lari
• liar
• lira
• rial

Etimologie

Din franceză râle, care provine din forma veche rasle. Confer latină medie rallus.

Substantiv

rail, pl. rails

1. (ornit.) mai multe specii de păsări din familia Rallidae; ralide, cristei, cristei-de-baltă, lișiță

Vezi și

• coot
• corncrake
• crake
• flufftail
• moorhen
• waterhen

Etimologie

Din franceza medie railler.

Verb

1. (în mod normal urmărit de against sau about) a critica aspru, a blama

   He had to rail against the badly written article about him.

Vezi și

• complain
• criticise, criticize

Etimologie

Din engleza veche hræġl.

Substantiv

rail, pl. rails

1. (ieșit din uz) mantie, manta, pelerină; (p.ext.) veșmânt
2. (ieșit din uz) eșarfă

Etimologie

Probabil din anglo-normandă raier < franceza medie raier.

Verb

1. (ieșit din uz) a țâșni, a erupe, a curge

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary