răsturnător

română

Etimologie

Din a răsturna + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /rəs.tur.nə'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
răsturnător
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răsturnător răsturnătoare
Articulat răsturnătorul răsturnătoarele
Genitiv-Dativ răsturnătorului răsturnătoarelor
Vocativ răsturnătorule răsturnătoarelor
  1. dispozitiv folosit la laminoare pentru a executa operația de răsturnare pe o față și pe alta a blocurilor, a lingourilor, a tablelor etc. între două treceri (faze) succesive de laminare.
  2. dispozitiv care servește la răsturnarea vagonetelor din mină, în scopul golirii acestora.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.