prunc
română
Etimologie
Din latină puerunculus.
Pronunție
- AFI: /prunk/
Substantiv
| Declinarea substantivului prunc | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prunc | prunci |
| Articulat | pruncul | pruncii |
| Genitiv-Dativ | pruncului | pruncilor |
| Vocativ | pruncule | pruncilor |
- (cur.) copil în primele luni de viață.
- (înv. și reg.) copil în raport cu părinții săi.
- (înv. și pop.) copil (indiferent de vârstă sau sex).
Sinonime
Traduceri
Traduceri
|
|
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.