priorat

română

Etimologie

Din latină prioratus, germană Priorat.

Pronunție

  • AFI: /pri.o'rat/


Substantiv


Declinarea substantivului
priorat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ priorat priorate
Articulat prioratul prioratele
Genitiv-Dativ prioratului prioratelor
Vocativ prioratule prioratelor
  1. funcție, titlu de prior; perioadă de timp în care cineva exercită această funcție.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.