potecă
română
Variante
Etimologie
Din bulgară пътeка (păteka).
Pronunție
- AFI: /po'te.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului potecă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | potecă | poteci |
| Articulat | poteca | potecile |
| Genitiv-Dativ | potecii | potecilor |
| Vocativ | potecă | potecilor |
- drum foarte îngust la țară, la munte, în pădure etc., pe care se poate merge numai pe jos; cărare; (p.gener.) drum, cale.
Cuvinte derivate
Expresii
- Pe toate potecile = peste tot, în orice loc, pretutindeni
- A ști toate potecile = a cunoaște secretele cuiva
- A veni (sau a umbla) pe drum, nu pe potecă = a fi sincer, a vorbi deschis
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.