potcă

română

Etimologie

Din slavă (veche) potŭka.

Pronunție

  • AFI: /'pot.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
potcă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ potcă potce
Articulat potca potcele
Genitiv-Dativ potcei potcelor
Vocativ potcă potcelor
  1. (pop.) încurcătură, necaz, belea; vrajbă, ceartă.
  2. epitet depreciativ pentru o persoană nedezvoltată din punct de vedere fizic, urâtă sau schiloadă; pocitanie; (p.ext.) epitet depreciativ pentru o persoană fără caracter.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A da de potcă = a o păți


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.