capot

română

Etimologie

Din franceză capot, capote.

Pronunție

  • AFI: /ka'pot/


Substantiv


Declinarea substantivului
capot
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ capot capoate
Articulat capotul capoatele
Genitiv-Dativ capotului capoatelor
Vocativ capotule capoatelor
  1. îmbrăcăminte femeiască de casă, de obicei lungă până la călcâie; halat.
  2. învelitoare de pânză care acoperă diferite instrumente și aparate pe puntea unei nave.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din franceză capot.

Adjectiv

Expresii

  • (înv.; în limbajul jucătorilor de cărți) A face (pe cineva) capot = a nu lăsa (pe cineva) să facă o levată la jocul de cărți; p.ext. a câștiga un mare avantaj asupra cuiva, a-l da gata


Traduceri

Etimologie

Din turcă kapot.

Substantiv


Declinarea substantivului
capot
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ capot capoate
Articulat capotul capoatele
Genitiv-Dativ capotului capoatelor
Vocativ capotule capoatelor
  1. (înv.) un fel de manta boierească sau militară.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.