poruncitor

română

Variante

Etimologie

Din a porunci + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /po.run.ʧi'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
poruncitor
Singular Plural
Masculin poruncitor poruncitori
Feminin poruncitoare poruncitoare
Neutru poruncitor poruncitoare
  1. care poruncește, ordonă; căruia îi place să poruncească, să domine.
    Om poruncitor.
  2. care exprimă o poruncă, un ordin; (p.ext.) autoritar.
    Ton poruncitor.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.