plebee

română

Etimologie

Din plebeu.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
plebee
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ plebee plebee
Articulat plebeea plebeele
Genitiv-Dativ plebeei plebeelor
Vocativ invariabil plebeelor
  1. (în antichitatea romană) persoană care făcea parte din plebe, care aparținea plebei; plebeiană.
  2. persoană care este asuprită, exploatată, plebeiană; persoană săracă, umilă; (p.ext.) persoană de rând, lipsită de distincție, vulgară, grosolană.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.