plâns
română
Etimologie
Din verbul a plânge.
Pronunție
- AFI: /plɨns/
Substantiv
| Declinarea substantivului plâns | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | plâns | plânsuri |
| Articulat | plânsul | plânsurile |
| Genitiv-Dativ | plânsului | plânsurilor |
| Vocativ | plânsule | plânsurilor |
- faptul de a (se) plânge; tânguire; (concr.) lacrimi; plânset, plânsoare.
- Un plâns de copil.
- Oprește-ți plânsul!
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
- plânsare
- plânsătură
- plânet
- plânsoare
Cuvinte apropiate
- plângaci
- plângăcios
- plângăreț
- plângător
- plângătui
- plângătuire
- plângând
- plânge
- plângere
- plângeros
- plânget
- plângocea
- plânguros
Locuțiuni
Traduceri
plânset
|
|
Adjectiv
| Declinarea adjectivului plâns | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | plâns | plânși |
| Feminin | plânsă | plânse |
| Neutru | plâns | plânse |
Sinonime
- 1: înlăcrimat, lăcrimat
Traduceri
care are urme de lacrimi
Etimologie
Din plânge.
Verb
- forma de participiu trecut pentru plânge.
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.