pisălog
română
Etimologie
Din a pisa + sufixul -ălog.
Pronunție
- AFI: /pi.sə'log/
Substantiv
| Declinarea substantivului pisălog | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pisălog | pisăloage |
| Articulat | pisălogul | pisăloagele |
| Genitiv-Dativ | pisălogului | pisăloagelor |
| Vocativ | pisălogule | pisăloagelor |
- unealtă casnică (de lemn, de metal, de piatră etc.) de obicei rotunjită cu o măciucă la un capăt sau la amândouă, cu care se pisează ceva în piuliță sau în piuă; pilug.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Adjectiv
| Declinarea adjectivului pisălog | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | pisălog | pisălogi |
| Feminin | pisăloagă | pisăloage |
| Neutru | pisălog | pisăloage |
- (fam.; adesea substantivat) care plictisește pe cineva cu repetarea aceluiași lucru, cu insistențele.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.