pinguin

Vezi și : Pinguin, pinguïn, pingüin, pingüín

română

Etimologie

Din franceză pingouin, care provine din neerlandeză pinguïn < origine incertă.

Poate inevitabil din galeză pen („cap”) + gwyn („alb”), sau, latină pinguis („gras”).

Pronunție

  • AFI: /pin.guˈin/


Substantiv


Declinarea substantivului
pinguin
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pinguin pinguini
Articulat pinguinul pinguinii
Genitiv-Dativ pinguinului pinguinilor
Vocativ pinguinule pinguinilor
  1. (ornit.) (Sphenisciformes) nume dat unor genuri diferite de păsări palmipede marine, cu ciocul lung, cu aripile scurte, negre, improprii pentru zbor, servind ca înotătoare, cu picioarele scurte, situate la extremitatea posterioară a trunchiului, cu pieptul alb, cu mersul legănat, care trăiesc în grupuri în regiunile polare sudice.

Cuvinte compuse

  • pinguin Adélie
  • pinguin de Galapagos
  • pinguin Gentoo
  • pinguin Humboldt
  • pinguin imperial
  • pinguin Magellan
  • pinguin mic
  • pinguin nordic
  • pinguin regal

Expresii

  • Pinguin glazurat = om foarte prost

Vezi și

  • Antarctica
  • guilemotă
  • hesperornis
  • manșot
  • mergul
  • sfenisciforme


Traduceri

Referințe





albaneză

(shqip)

Etimologie

Din neerlandeză pinguïn.

Pronunție

  • AFI: /pin.ˈɡwin/


Substantiv

pinguin m.

  1. (ornit.) pinguin

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Confer pingouin.

Pronunție

  • AFI: /pɛ̃.ɡwɛ̃/


Substantiv

  1. formă ieșită din uz pentru pingouin.
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.