legănat
română
Etimologie
Din verbul a (se) legăna.
Pronunție
- AFI: /le.gəˈnat/
Substantiv
| Declinarea substantivului legănat | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | legănat | legănate |
| Articulat | legănatul | legănatele |
| Genitiv-Dativ | legănatului | legănatelor |
| Vocativ | legănatule | legănatelor |
Traduceri
Traduceri
Adjectiv
| Declinarea adjectivului legănat | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | legănat | legănați |
| Feminin | legănată | legănate |
| Neutru | legănat | legănate |
- (despre felul de a umbla) care se mișcă ritmic într-o parte și în alta; bălăbănit.
- (fig.) (despre voce, vorbe) tărăgănat.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din legăna.
Verb
- forma de participiu trecut pentru legăna.
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.